Stretching-ul reprezintă o modalitate de prelucrare a aparatului locomotor, care implică întinderea riguros controlată, de natură pasivă, activă, combinată a unor grupe musculare. Ea se exprimă prin menținerea/ modificarea unor poziții pe durate bine determinate, timp în care o parte a musculaturii este întinsă și lucrează în regim de contracție. Stretching-ul, că noțiune generală, cuprinde […]
Stretching-ul reprezintă o modalitate de prelucrare a aparatului locomotor, care implică întinderea riguros controlată, de natură pasivă, activă, combinată a unor grupe musculare. Ea se exprimă prin menținerea/ modificarea unor poziții pe durate bine determinate, timp în care o parte a musculaturii este întinsă și lucrează în regim de contracție. Stretching-ul, că noțiune generală, cuprinde toată gama de exerciții de întindere a mușchilor, ligamentelor și tendoanelor.
Mecanismul de baza al metodei este punerea în tensiune a mușchiului într-o manieră lentă, fără bruscare și cu menținerea acestuia o durata dată (între 30 și 60 de secunde) și revenirea tot lentă, progresivă.
Stretching-ul presupune:
– Poziții inițiale comode,
– Control psihic,
– Lucru individual,
– Respirație calmă, controlată,
– Lucru aproape zilnic,
– O bună încălzire a aparatului locomotor (până la apariția transpirației)
Că și beneficii, stretching-ul ameliorează starea mușchilor, articulațiilor, tendoanelor și ligamentelor, dar și a țesuturilor conjunctive, contribuie la creșterea și dezvotarea flexibilității, vitezei, forței muscular, rezistenței muscular, mobilității articulare, nivelului de coordonare.